Home

Mi-am permis să postez un vechi comentariu, devenit de actualitate, scris cu ani în urmă, pe propriu-i site de Domnul Dinu Ştefănescu, un onorabil specialist român stabilit de decenii în Belgia. Îi mulţumesc pentru acceptul pe care mi l-a dat .

………………………………………………………..

Întâlnire la Sevilia.

Ma gaseam in urma cu citva timp la Sevilia pe unul dintre podurile care traverseaza fluviul Guadalquivir cind din partea opusa avansind simultan pe ambele trotuare ale podului apare o ceata de tigani. „Sunt cu siguranta romani”, imi spune sotia mea. Unii dintre ei purtau clasicele cartonase de hirtie. O femeie ma interpeleaza sa-i dau ceva. Contrar opiniei sotiei mele care stie ca urmeaza discutii interminabile, o intreb pe romaneste : de unde esti si ce faci pe aici ?. Din Deva imi raspunde ea mirata ca a gasit pe cineva vorbind romaneste. Hai da-mi si mie ceva !” incepe sa se roage de mine pe romaneste. Asculta, ii spun, nu de la mine o sa te imbogastesti tu, astia de aici nu-ti dau ? „Nu-mi dau”, incepe ea sa se plinga, „ca sunt zgirciti!”. „Mai zgirciti ca romanii ?” o intreb. „Mai zgirciti” continua ea. „Pai daca este asa, de ce nu ai stat in Romania ?” „Pai acolo nu era chiar nimic,mizerie mare” spune ea. „Dar tu de unde esti?” zice ea . „Din Bucuresti” raspund, de data aceasta fiind deja inconjurati de 5 sau 6 tigani de toate virstele. „Si ce faci pe aici”, ma intreaba ? „Ce sa fac, ma plimb” raspund. „Si unde stai? ” ma intreaba. „Unde sa stau, la hotel” ii raspund. „Da voi unde stati” , ii intreb. „Avem case pe roate” imi zice, „hai da-mi si mie ceva sa ai noroc in viata”. „Uite, nu prea am nici eu” ii zic, „dar ia un banut”. „Sa-ti ajute dumnezeu ” zice ea, „sa ai noroc”. Linga ea un baiat de circa 10 12 ani care se uita la mine ma intreaba,”si tu cu ce ai venit aici ?” „Cu avionul” zic. Prietenos, se uita la mine rizind. In gura, de o parte si alta se vedeau doi dinti de aur. „Stati prost”, zic eu tigancii, „dar uite, dinti de aur aveti !” . „Ei asta avem !”, zise ea cu oarecare mindrie in glas ca am remarcat dintii copilului.”Da-mi si mie un ban” se repede o alta, probabil nou venita, „hai zau da-mi si mie” zise ea intinzindu-mi un paharel de carton. „Uite ce este” ii spun eu adresindu-ma primei femei cu care eram deja in conversatie, „te rog explica-i ca tie ti-am dat si acum gata,nu mai am altii”. „Da-mi si mie ceva” insista cealalta continuind sa impinga paharul de carton. „Daca nu ai, nu-i dai ” imi spune prima fara sa o bage in seama pe noua venita. „Nu-i dai si gata”. „Ai auzit ce zice colega dumitale” ii spun noii venite. „Asa ca gata !”.

Fac citiva pasi mai departe iesind dintre ei intreptindu-ma spre nevasta mea care se indepartase incetisor. Simt ca cineva este in urma mea si ma intorc: copilul ma urmase. Surizind si ca pentru a-mi spune o taina se apropie si mai mult si imi spune: „Sunt niste fete faine aici.” „Fete faine ?” fac eu neintelegind la inceput ce vrea sa spuna. „Fete faine!” imi suride el din nou facind de data aceasta cu ochiul.. uite acolo.. aratind o strada plina de lume. „Mersi pentru informatie” zic eu „dar stii, nu servesc pentru moment ” ii raspund eu in ris.

M-am indepartat si apoi m-am intors sa-i privesc. Erau vreo 4 sau 5 barbati si inca cam pe atita femei. Se indreptau catre un loc anume pentruca mergeau cu un pas hotarit, decisi sa ajunga undeva. Natural. Se simtea ca erau de acolo, la ei acasa. De fapt pe celalalt mal al fluviului se afla celebrul cartier tiganesc al Seviliei Triana. Din acest cartier care acum arata ca oricare altul se ridicasera dansatori de flamenco si toreadori celebri precum „El gitanelo di Triana” care la inceputul secolului murise la Madrid in arena infruntind taurul. O placa comemorativa plasata pe una dintre case aminteste de locul unde s-a nascut. Amprenta tiganilor este profunda : flamenco, acest dans extraordinar este nu numai simbolul Andaluziei dar chiar al intregii Spanii.

Interesanta povestea lor si plina de invataminte. Secolul al XV-lea cind in numar mare , tiganii debarca in Spania este o perioada de rascruce si mari evenimente. In 1492 este cucerita Grenada unul dintre ultimele bastioane maure. Evenimentele in acest secol se succed cu repeziciune : descoperirea Americii, crearea inchizitiei, inceputul expulzarii evreilor si a arabilor .. iata numai citeva dintre ele. Punind ordine in tara, Regii Catolici, Isabela de Castilia si Ferdinand de Aragon scot prima lege impotriva tiganilor in 1499 prin care acestia din urma sunt somati sa treaca la lucru si sa abandoneze cersetoria. Fara prea mare succes. In 1539 Carol Quintul inaspreste legea : orice tigan prins cu cersetoria sau vagabondind este pasibil de a fi trimis la galere pentru 6 ani. Fara rezultat. In 1544 se inaspresc pedepsele : tiganilor prinsi la furat li se vor taia urechile !. In 1594 legile ne avind un efect vizibil se lanseaza ideea unei „solutii finale” prin separarea barbatilor de femei pentru a nu se mai putea reproduce. Desigur, legea este repede abandonata pentru a fi reluta intr-o varianta „moderna” de nazisti multe secole mai tirziu: sterilizarea fortata.
In 1611 Consiliul de Stat voteaza o lege de expulzare a tiganilor… ideea era de a fi trimisi in America .. ceeace se constata repede ca este tot asa de irealizabil. In 1749, episcopul de Oviedo incerca o alta „solutie finala” : toti tiganii sunt trimisi la munca fortata, barbatii fiind separati de femei si de copii … Mii de tigani sunt inchisi peste noapte dar de data aceasta populatia este scandalizata si Ferdinand VI face un pas inapoi eliberindu-i. Nimic nu da rezultate. In fine , in 1783 se incearca ultima varianta : integrarea. Prin decretul de la 19 septembrie a acelui an, copiii tigani sunt obligati sa mearga la scoala ceeace contribuie la sedentarizarea lor. Chiar si acum, dupa inca mai mult de doua secole, se estimeaza ca doar 88% dintre ei sunt complet sedentarizati.

Cu spiritul nomad profund inscris in gene, cu imposibila adaptare la un sistem rigid de munca si viata specific continentului european, poporul tigan a avut dintotdeauna soarta unor paria, tolerati in cel mai bun caz dar cel mai adesea ostracizati si chiar persecutati. Frontierele europeene ermetic inchise, blocurile militare, dictaturile de toate felurile au constituit obstacole greu dar nu imposibil de trecut pentru ei.

Europa se constituie astazi ca o entitate unica si pentru prima data in istorie tiganii se pot simti la ei acasa oriunde, aparati de doctrina relativ recenta a drepturilor omului si cu orizonturile limitate doar de marile si oceanele ce inconjoara continentul nostru.

Tiganii ..paradoxal… iata prima natiune ce se consituie la nivel europeean pe teritoriul european, pe deasupra barierelor nationale traditionale de asezare, cultura si limba !!!!! Vor sti ei oare sa profite de asta ? Sau se vor plasa cu buna stiinta ca si in secolele trecute la periferia societatii civilizate ?. Trecind peste prejudecatile avind ca origina cele intimplate pe parcursul a multe secole de coexistenta, vor fi capabili europenii ceilalti sa intinda o mina si acestei natiuni atit de speciala, poate insistind pe o serie de valori traditionale ale tiganilor precum familia, independenta, mindria, aptitudile artistice etc. ?

Dinu Stefanescu
Bruxelles
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s